XENON AUTO SPECIAL

 TOATE PRODUSELE OFERITE DE NOI , ATAT BALASTURI CAT SI BECURI SAU KITURI INTREGI SUNT CELE DE TIP "AC", LA CARE NU VETI INTALNI NICIODATA FENOMENUL DE "LICARIRE" A LUMINII BECULUI, SAU DE PIERDERE A INTENSITATII LUMINOASE DUPA 2-3-6 LUNI. GARANTIA REALA A ACESTOR PRODUSE ESTE DE MINIM 3000 ORE DE FUNCTIONARE, CU RESPECTAREA UNOR CONDITII MINIME, RESPECTIV:

• MONTAREA CORECTA, SIGURA SI STABILA, ATAT A BALASTURILOR CAT SI A BECURILOR
• PORNIREA MOTORULUI SA SE FACA NUMAI CU LUMINILE STINSE , CONDITIE IGNORATA FRECVENT SI CARE DUCE LA SCURTCIRCUITAREA BALASTULUI
• EVITAREA LOVIRII BECURILOR.

Soclul becului este proiectat in asa fel incat la montaj acesta sa plaseze becul in pozitia corecta. Sursa de lumina (filamentul becului halogen sau balonul cu xenon) trebuie sa fie plasat in asa fel incat fascilulul de lumina sa ajunga la distanta corecta in fata masinii. Montajul incorect al becului in soclu duce la dereglarea fasciculului de lumina, pe de o parte reducand eficacitatea iluminarii (fiind dispersat in alte zone decat cea din fata masinii), iar pe de alta parte incomodand pe ceilalti participanti la trafic, uneori orbindu-i. Unele becuri au in partea frontala un paravan reflectorizant care blocheaza emisia directa a luminii pe directia inainte. Ceea ce este proiectat in afara este doar lumina reflectata de oglinda farului.

Rolul reflectorului este de a concentra lumina emisa de bec prin directionarea ei catre lentile. Reflectoarele sunt fabricate de obicei din metal sau din plastic  acoperit cu un strat reflectorizant de aluminiu.



O caracteristica aparte a acestor tipuri de lampi este aceea ca ele nu emit lumina cu intensitate maxima din primul moment in care sunt pornite. Exista un flash scurt de intensitate mare, dupa care iluminarea scade si revine la intensitate maxima dupa o scurta pauza. Unele lampi au eliminat total aceasta intermitenta in iluminare insa sunt ceva mai scumpe. Acest efect se datoreza faptului ca exista 3 faze de functionare ale unui bec xenon:

Faza 1 - Pornirea: pentru a crea arcul electric initial, este aplicat un impuls electric de tensiune mare, la fel ca si in cazul bujiilor care produc scanteia pentru aprinderea amestecului combustibil. Aceasta scanteie are rolul de a ioniza gazul xenon si de a crea un traseu de curent intre cei 2 electrozi.

Faza 2 - Intretinerea arcului electric: in acest stadiu, pentru a mentine arcul electric intre cei 2 electrozi se utilizeaza o tensiune marita insa controlata. Din cauza arcului electric, temperatura in interiorul capsulei creste rapid si determina vaporizarea sarurilor minerale aflate in interiorul ei. Acestea au rolul de a intretine mai departe arcul electric si trec in stare de plasma emitand radiatia luminoasa.

Faza 3 - mecanismul de control al becului inregistreaza modificarea rezistentei electrice din interiorul capsulei si comuta apoi pe un curent mai mic, suficient pentru a intretine reactia electro-chimica din interiorul capsulei cu xenon si vapori de saruri minerale. Culoarea se stabilizeaza si becul functioneaza la parametri normali.

La acest tip de lampi apare un comportament mai deosebit atunci cand se apropie de sfarsitul duratei de functionare. Nu putem vorbi de o "lampa arsa" deoarece nu seamana deloc cu o lampa cu filament "arsa". In cazul lampilor cu filament, cand spunem ca s-a "ars", de cele mai multe ori defectiunea apare din cauza ca filamentul se intrerupe iar  lampa nu mai are cum sa functioneze.

Lampile xenon, pe de alta parte, neavand un filament care sa se intrerupa, "mor" intr-un mod mai spectaculos. Ca sa intelegem acest lucru trebuie sa reluam cateva idei: ca principiu de functionare, lampile cu xenon au nevoie de un curent electric de o anumita tensiune pentru a functiona. Cu trecerea timpului, din cauza uzurii becului, tensiunea care trebuie furnizata lampii xenon pentru a functiona in conditii normale devine din ce in ce mai mare. De asemenea, in perioada in care lampa functioneaza, are loc incalzirea amestecului de gaze din interiorul balonului de sticla si este nevoie de o tensiune din ce in ce mai mare pentru a mentine arcul electric. Acest curent este furnizat de limitatorul de curent electromagnetic sau electronic al lampii, insa, asa cum am spus mai devreme, pe masura ce lampa imbatrâneste, e nevoie sa ii fie furnizata o tensiune din ce in ce mai mare. Cand aceasta tensiune depaseste tensiunea maxima pe care o poate furniza balastul, arcul electric se intrerupe si lampa nu mai lumineaza. Din acel moment amestecul de gaze incepe sa se raceasca si la un moment dat se ajunge la o presiune pentru care curentul furnizat de balast devine din nou suficient si lampa incepe iar sa functioneze pana cand curentul devine insuficient si se iluminarea se intrerupe ... acesta e un semn ca lampa si-a trait traiul si e momentul sa fie schimbata cu una noua.



Temperatura de culoare exprimata in grade Kelvin este de fapt temperatura la care trebuie incalzit un corp negru absolut pentru a genera o anumita forma a spectrului unei raze de lumina, daca ea este descompusa de o prisma. Lumina de interior are mai mult rosu si e standardizata la 3200 grade Kelvin; lumina solara are 5600 grade Kelvin si are culorile spectrului armonios realizate; lumina cerului albastru contine mult albastru si are peste 7000 de grade Kelvin.

Cu cat aceasta valoare exprimata in grade Kelvin este mai mare, cu atat lumina se apropie mai mult de nuanta luminii soarelui la amiaza. Peste anumite valori insa, ea devine albastra.

Becurile cu valori ale temperaturii de culoare de pana la 3500K au o tenta galbuie. Becurile cu valori in intervalul 3500-4100K emit o lumina cu o tenta alba iar becurile cu valori de peste 4200K degaja o lumina cu tenta albastra. Exista becuri care emit lumina si la 6000K, albastruie, care este insa foarte apreciata de unii conducatori auto pentru ca le scoate masina in evidenta. Multi conducatori auto cred ca cu cat aceasta valoare este mai mare, cu atat vor avea o intensitate luminoasa mai mare si in consecinta vor vedea mai bine. De fapt, in zona 3500-5500 se obtine cea mai buna iluminare in conditii atmosferice normale.



Desi unora le vine greu de crezut, lampile cu xenon nu stau la fel de bine la toate capitolele (in cazul nostru, la toate conditiile de trafic). Multi soferi care utilizeaza lampi cu xenon au descoperit ca pe ploaie, ninsoare sau ceata, lumina data de xenon in loc sa le mareasca vizibilitatea le-o reduce drastic. Acesta a devenit un fel de "mit urban" de care se leaga cei mai multi soferi care nu vor sau nu-si permit un sistem de iluminare cu xenon. Dar ce se intampla de fapt?

Cu cat aceasta valoare Kelvin a luminii este mai mare, cu atat mai multa lumina se reflecta inapoi la sofer marind vizibiliatea pe timpul noptii. Deoarece lumina produsa de lampile cu xenon este mai alba, deci este emisa intr-un spectru mai larg de frecvente in domeniul vizibil, aceasta se va reflecta dintr-un numar mai mare de obiecte de diferite culori care sunt iluminate. Din acest motiv lampile cu xenon sunt atat de apreciate pentru vizibilitatea pe care o ofera pe timp de noapte. Aceasta capacitate marita de reflexie si dispersie a luminii are insa efecte adverse atunci cand este reflectata sau dispersata de catre particulele fine de apa care formeaza ceaţa, sau de picaturile de ploaie, respectiv de fulgii de zapada. Multi soferi au ramas surprinsi in mod neplacut de aceste efecte atunci cand au pornit faza scurta sau lunga pe timp de ceata si nu au mai vazut aproape nimic in jurul lor.

Becurile cu valori mai scazute ale intensitatii luminoase pe scara Kelvin se comporta mult mai bine in aceste conditii meteo deoarece lumina emisa este formata din radiatii luminoase din spectrul vizibil cu lungime de unda mai mare. Acestea ofera un contrast mai bun in conditii de ceata, ploaie sau ninsoare prin reducerea fenomenului de dispersie a luminii. Culorile cu lungime de unda mai mare difuzează (se împrastie) mai putin si reflecta cea mai mare parte din lumina vizibila înapoi la şofer. Din aceasta cauza, inca sunt preferate becurile de tip halogen in proiectoarele de ceaţă.



Normele europene garantează siguranţa rutiera. Toate tipurile de becuri, de la cele de semnalizare pana la cele folosite la iluminarea drumului trebuie să respecte certificările ECE

Tipurile de becuri care au primit aceasta certificare trebuie sa aiba inscriptionata litera "E" urmata de numarul reglementarii (1,2,...) si apoi denumirea certificarii obtinute (ex. E1-2C3)

Reglementarile ECE pentru becurile din farurile auto sunt impartite in 2 categorii: R37 pentru lampi de tip halogen sau incandescente; R99 pentru Xenon HID. Daca pe lampile cumparate de dvs. exista aceasta inscriptie  inseamna ca ele respecta conditiile de certificare impuse de CE.

Legislatia mai multor tari (mai ales europene) interzice montajul unor kit-uri xenon after-market pe farurile ale caror lentile nu sunt confectionate din sticla clara. De asemenea, e nevoie de utilizarea lor impreuna cu un sistem de spalare a farurilor deoarece s-a constatat ca odata cu depunerea murdariei pe geamul farului are loc un fenomen de dispersie a luminii  care îi afecteaza in mod neplacut pe ceilalti participanti la trafic.

Deoarece puterea de iluminare a farurilor cu xenon este de pana la 3 ori mai mare decat a celor cu halogen, e nevoie ca aceasta lumina sa fie proiectata regulamentar pe drum pentru ca altfel i-ar incomoda pe ceilalti participanti la trafic. De aceea, kiturile originale de xenon vin cu un sistem de reglare automata a nivelului la care bat farurile (auto-leveling). Acesta are rolul de a mentine fasciculul de lumina la acelasi nivel, indiferent de gradul de incarcare a masinii sau de inclinatia drumului. Multi soferi fac confuzie intre sistemul de auto-leveling si farurile adaptive.

In mod normal orice sistem xenon montat after-market trebuie reglat corespunzator, insa unii conducatori auto nu tin cont de aceste minime reguli de bun simt si respect fata de ceilalti participanti la trafic, laudandu-se in schimb cu noua lor achizitie si eventual cu faptul ca nici nu a fost prea scumpa. Putini dintre ei stiu insa ca, din constructie, blocurile optice proiectate pentru becuri cu halogen nu sunt compatibile intotdeauna cu becurile de tip xenon, chiar daca soclurile becurilor sunt identice.

Asa cum am aratat in prima pagina a acestui articol,  faza scurta a unui bec cu filament este in asa fel proiectata incat filamentul becului montat corect in soclu sa fie ceva mai sus si mai departe de punctul focal al oglinzii reflectorului. Aceste blocuri optice sunt proiectate sa functioneze cu o sursa de lumina relativ punctiforma-filiforma, asa cum este filamentul unui bec cu incandescenta. La becurile de tip xenon, pe de alta parte, sursa de lumina este de dimensiunea balonului interior al becului, deci mult mai mare decat filamentul becului halogen. De aceea, farurile vor ajunge sa proiecteze faza scurta la aceeasi distanta ca si faza lunga. Este normal ca soferul sa vada o diferenta enorma la noile becuri xenon recent montate! Din punctul de vedere al dispersiei luminii e ca si cum ar folosi faza lunga cu vechile halogene.

Exista si blocuri optice compatibile atat cu xenon cat si cu halogen. Sunt acele faruri cu "lupa". Desi lipseste sistemul de auto-leveling, lumina e proiectata corect pe sosea si nu ii incomodeaza pe ceilalti conducatori auto. Cei care au faruri cu oglinda ar fi bine sa se gandeasca de 2 ori inainte de a monta Xenon. Daca nu din respect pentru lege, macar din bun simt.

SURSA : infobazar.ro

Optimizare site